Follow

marți, 28 ianuarie 2014

recuperare.


Și rănile astea sunt atât de deschise, încât văd prin ele. Au devenit transparente și gălăgioase. Au prins curaj și acum se manifestă prin tot felul de circumstanțe: la școală, la o întâlnire, într-o discuție cu mama, cam pe oriunde. Rănile astea sunt indispensabile și sângerez prin ele. În patul ăsta mă sting și mă transform, în patul ăsta mă înec și mă desconsider, în patul ăsta mor și mă nasc. Între egoismul de a mă avea doar pentru tine și dorința de a mă vedea cât mai departe, mă mulez camufându-mi solitudinea ce disperă și țipă în miez de noapte.
În recuperarea asta contrafăcută a mea mă închid ca într-o cabină, de parcă s-ar fi inventat un spațiu îngust care vindecă acest cancer sentimental. Mă mint pentru că tu nu mai vrei. Tu nu mai vrei nimic, decât pe mine și egoismul ăsta ireparabil mă înghite treptat până când voi fi rămas o umbră a ceea ce am fost sau aș fi putut să fiu. Dragostea asta e bolnavă și refuză să meargă la doctor; îi e frică de ace. Dragostea asta e dusă cu capul și îi e frică de tratamente medicamentoase pentru că are impresia că o să se schimbe atât de mult încât nu o să se mai recunoască, dar dragostea asta este inconștientă. Și dragostea asta ar trebui să fie acum pe patul de spital, cu o perfuzie în mână; refuză. Refuză să moară, dar refuză să trăiască. E prinsă într-un infinit atât de strâmt încât devine claustrofobă, într-un univers atât de mic încât se sufocă și suferă în tăcere.
Dragostea asta nu vrea să se vindece, dar eu vreau. Eu vreau și deși mă simt neputincioasă, inutilă, opacă și intransigentă, eu vreau, dar nu voi reuși niciodată să îmi depășesc condiția de suflet în căutarea perechii, de suflet gălăgios ce vrea să fie protejat, dominat, lăsat liber, iubit necoindiționat, fără argumente, principii sau motive. Carea vrea cu disperare să fie alntat, mângâiat, ținut în brațe și sărutat, care vrea consolare, înțelegere și independență. Un suflet pustiu ce nu este umplut decât de goluri. Am ajuns să fiu un gol cu totul. Un gol în care m-am rătăcit. Sper să mă poți găsi vreodată, sper să mă cauți. Sper...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu